Din această toamnă, Colegiul Naţional „Gheorghe Şincai” face parte din Cluj School Network, reţea de şcoli clujene în care se desfăşoară activitățile Arta în Joacă, parte a proiectului Learning Qub finanţat de Fondation Botnar, cu sprijinul Primăriei Municipiului Cluj-Napoca şi al Inspectoratului Şcolar Judeţean Cluj.
Elevii liceului participă la ateliere gratuite de educaţie culturală, online sau la clasă, al căror scop este să ofere copiilor acces la artişti şi forme de cultură cât mai diverse, să integreze mijloacele specifice artei în metodologia de predare, astfel încât conceptele să fie asimilate cu plăcere şi uşurinţă. Au avut loc deja primele întâlniri în care copiii i-au cunoscut pe artiştii din cadrul proiectului: Mihaela Rusu, Adrian Cimpoeşu, Ana Leoca, Maria Brudaşcă, Alex Moldovan şi Selma Dragoş şi, de asemenea, au început atelierele propriu-zise.
Am vorbit cu alte prilejuri despre importanţa educaţiei culturale, despre educaţia STEAM şi beneficiile acesteia, despre experienţele pe care le-am avut cu atelierele de educaţie culturală în alte şcoli clujene din 2018 încoace. De asemenea, am prezentat materiale elaborate de artişti în colaborare cu profesori, în care arta este folosită pentru a face ştiinţele mai atrăgătoare pentru elevi. Jongleria cu mingi este folosită pentru a învăţa despre sistemul circulator, vrăjitoarea Zgrip le prezintă copiilor fenomene „magice” precum fierberea, dilatarea sau contractarea, jocul de rol este folosit pentru a explica noţiuni despre valoarea nutritivă a alimentelor, neuronii devin personaje într-o piesă de teatru şi explică noţiunile cuprinse în lecţia de biologie despre sistemul nervos al omului etc. Toate materiale pot fi găsite aici: https://artainjoaca.ro/noutati/
Ce ne propunem acum este să prezentăm pe larg cum arată aceste ateliere la „Gheorghe Şincai”, cum s-au stabilit obiectivele de învăţare, ce metode se folosesc şi în ce scop. În acest sens, le-am rugat pe Ioana Hanchevici, profesoară de limba engleză şi dirigintă la clasa a IX-a, şi Selma Dragoş, care fac echipă la clasă, să ne vorbească despre colaborarea în cadrul acestui proiect.
„Despre educație s-ar putea vorbi încontinuu, fără a cădea în păcatul redundanței. Cred că e procesul în sine și abordarea holistică de care se bucură în ultima vreme care invită la o narativă nesfârșită și nerepetitivă. Paradigma educației este una a transformării și adaptării. Mutatis mutandis, elevul și nevoile acestuia, emoționale, sociale, cognitive, comportamentale, devin centrul procesului educațional. Semantica termenului este atât de vastă, încât invită la o trecere dincolo de curriculă, la o exploatare a ceea ce se întâmplă în afara normelor scrise ale programelor, fără a le submina importanța. Întrepătrunderea curricularului cu extracurricularul, a formalului cu non-formalul, dar și transdisciplinaritatea, vizează o libertate structurată, un fir narativ roșu care nu doar facilitează procesul de predare, dar și oferă elevilor mai multe șanse de a se exprima pluridirecțional, astfel dându-le șansa de a deveni actanți activi ai propriei educații.
Unul dintre proiectele care îmi reîntărește această teorie este Learning Qub, în parteneriat cu Centrul Cultural Clujean. Împreună cu dramaturga Selma Dragoș am decis să încercăm să facem peer teaching la orele de Geografia Angliei. Deși nu am lucrat niciodată împreună, deși niciuna din noi nu a avut experiența unei astfel de predări, am decis că vom încerca pentru a vedea ce poată să rezulte în urma acestei colaborări. Cred că a fost întâi un exercițiu de ascultare care a fructificat colaborarea noastră de până acum. Motivul pentru care am crezut în acest demers a fost felul structurat în care amândouă lucrăm. Lecțiile urmează modelul unui plan care vizează obiective și competențe, timpul de vorbire al profesorului/artistului este mult mai scurt decât al elevului, comunicarea nu este doar frontală, se urmărește acumularea de noi cunoștințe, exprimarea liberă, dezvoltarea gândirii critice și oferirea unui spațiu în care elevii să se simtă în siguranță.
Se lucrează în grupe, în echipe, dar și individual. Orele urmăresc nu doar să transmită cunoștinţe specifice materiei, ci și să folosească termenii și conceptele în scrierea unor poezii, scurte texte, scenarii, care să arate valoarea polisemantică a cuvintelor, recontextualizându-le. Astfel, dacă eu voi preda o lecție despre vreme, Selma va continua cu o activitate în care elevilor li se cere să scrie un text despre cum este vremea în sufletul lor. Dacă subiectul va fi legat de relief și vom identifica ținuturile înalte și joase, relieful erodat sau platourile, terminologia va fi folosită pentru scrierea unor scenarii în care elevii se pot regăsi în fiecare zi și cum situațiile prin care trec le pot schimba stările emoționale, acestea devenind înalte, joase, plate sau erozive. Avantajul unei astfel de predări este regândirea literației. Practic, putem vorbi despre o realfabetizare care va permite elevilor să își dezvolte atât încrederea în sine, cât și să acumuleze cunoștințe într-un mod inductiv care invită la o înţelegere activă a procesului de învățare, oferindu-le astfel șansa de a-și aduce aportul și de a participa la propria transformare.” (Ioana Hanchevici)
„Acest program ne permite atât nouă, artiștilor rezidenți, cât și cadrelor didactice implicate să ne negociem colaborările în funcție de nevoile copiilor cu care lucrăm, stilul personal de lucru și interesele profesionale. Această libertate mi se pare o condiție esențială pentru o colaborare reală.
Încă din prima întâlnire cu Ioana Hanchevici am înțeles că își dorește experiențe diverse și intense, dar și consecvență pentru elevii «ei». Am concluzionat rapid amândouă că un program întins pe mai multe săptămâni, în care copiii să nu fie doar plăcut surprinși, ci să aibă timp și să lucreze și să exploreze consecvent zone unde nu ar ajunge altfel.
Având în vedere că în clasă sunt 24 de elevi și ora are 50 de minute…easier said than done.
Ioana mi-a oferit, cu brieful: «activitate creativă, consecvență, copii să se cunoască unii pe alții», o oră pe săptămână – aceasta e ora în care mi-am propus să ghidez elevii în a scrie un text de teatru despre viața lor în gimnaziu, adică cei 4 ani precedenți. Pe scurt, nimic nou, facem un curs de scriere creativă. Aici m-am lansat plecând de la interesul meu personal, o cercetare artistică importantă pentru mine: cum și despre ce scrii când scrii teatru pentru publicul dificil și misterios alcătuit din copii între 11 și 15 ani? Mi-am spus că niște elevi de 16 ani sunt cei mai buni consilieri – am și făcut o probă, aducând niște pagini dintr-un text în lucru, unde personajele au 12-13 ani. Și am primit un feedback clar, atent și foarte valoros. Apoi am căutat cu copiii posibile situații și personaje care să fie interesante pentru ei.
Am avut până acum trei astfel de întâlniri – am făcut exerciții, brainstorming, am schițat câteva personaje și o scenă centrală a viitorului text. Mi-am propus să nu dau «teme pentru acasă», scrisul, individual sau colectiv să se întâmple exclusiv în cele 50 de minute alocate orei de scriere creativă. Am convenit, după diverse încercări, că vom avea mereu la dispoziție o aplicație care să le permită să scrie anonim și colectiv celor care se simt nesiguri și ezită să se exprime în fața întregii clase, dar să le ofere spațiu celor care simt nevoia să își asume individual crearea unor fragmente de text. Cuvinte foarte complicate pentru a spune că am decis să scriem în google docs – unii într-un document comun, alții deschizând documente individuale, unde vor dezvolta monoloage sau scene asupra cărora vor avea control creativ total.
Această parte a muncii cu clasa e interesantă, dar, pentru mine, nu presupune o ieșire din teritoriul cunoscut.
Partea care îmi dă fluturi în stomac săptămânal este ora de geografie, unde Ioana m-a invitat să particip ca un fel de teaching assistant creativ. Am început prudent, Ioana mi-a trimis paginile de manual cu conținutul pe care urma să îl predea și o schiță de lecție. Am înțeles din schiță că Ioana folosește deja muzică, poezie, filme și jocuri pentru a ajuta elevii să înțeleagă și să rețină conceptele. Așa că m-am întrebat în ce fel ar putea fi utilă prezența mea pentru obiectivele măsurabile și clare ale orei de geografie în așa măsură încât, din 50 de minute, eu să «merit să folosesc» 25. Și, reamintindu-mi că scopul prezenței mele în școli este să aduc la școală abordarea unui artist, nu neapărat să îi transform în artiști sau să devin eu profesoară, mi-am spus că mă voi purta ca și când conținutul orei de geografie este și el material pentru piesa la care lucrăm. O diferență de nuanță, nu o contribuție spectaculoasă și neașteptată. Totul este material. Așa că am decis ca aportul meu la oră să fie un pas lateral: la ora despre vreme și climă să citim texte în care fenomenele meteo sunt folosite de autor pentru a reda stările personajelor («Lungul drum al zilei către noapte» de Eugene O`Neil) și apoi un scurt exercițiu de exprimare a propriilor stări prin intermediul vocabularului de la ora de geografie. Scurtele rapoarte meteo personale, puse unul sub celălalt și ulterior editate, vor deveni un monolog în piesa la care lucrăm; la ora despre formele de relief m-am folosit de termenii discutați de Ioana din punct de vedere geografic (relief, lowlands & highland, fault lines, etc) pentru a descrie cum gândim parcursul dramatic al unui personaj.
Nu am o regulă pentru acest «pas lateral». Cred că, pe măsură ce colaborăm mai mult, voi avea mai mult curaj să improvizez când îmi dă Ioana cuvântul, bazându-mă mai mult pe contribuția de moment a elevilor.” (Selma Dragoş)
Experiența de lucru a Ioanei și Selmei poate constitui o sursă de inspiraţie pentru orice părinte, profesor, învăţător, educator ce doreşte să folosească activităţi practice, interactive şi distractive pentru a familiariza copiii cu concepte ce par complicate la prima vedere şi pentru a dezvolta deschiderea spre nou, flexibilitatea, încrederea în sine şi colaborarea.
Centrul de resurse Learning QUB are ca scop creşterea capacităţii școlilor de a pregăti tinerii pentru nevoile unei piețe a muncii aflată în continuă schimbare, folosind tehnicile educației STEAM, o abordare care îmbină ştiința, tehnologia, ingineria, arta şi matematica pentru a încuraja gândirea critică, curiozitatea şi dialogul. Learning QUB va fi un spațiu fizic care va funcționa ca centru de resurse educaționale STEAM pentru elevi și profesori, dar va fi deschis și către tinerii creativi din oraș care vor dori să lucreze și să-și dezvolte ideile. Aici vor fi identificate soluții la problemele din sistemul educaţional, ce vor fi ulterior folosite în rețeaua de școli care va fi dezvoltată în proiect.
Fondation Botnar are sediul în Elveția şi îşi propune îmbunătățirea sănătății și bunăstării copiilor și tinerilor din mediile urbane în dezvoltare cu ajutorul inteligenței artificiale și al tehnologiei digitale.
Mai multe despre Fondation Botnar: https://www.fondationbotnar.org/